joi, 20 iulie 2017

TREI POVESTI, UN SINGUR LOC


 Povestea lui
   De mai bine de 40 de ani un mexican a decis sa isi dedice viata iguanelor, specie pe cale de disparitie in Mexic. Ramon Archundia a inceput prin a salva o pereche de iguane si a le ingriji in propria-i curte iar azi a ajuns sa protejeze in sanctuarul sau peste 600 de asemenea reptile. Asa a aparut Iguanario Archundia din Manzanillo, Mexic. Omul a decis ca trebuie sa protejeze aceste animale vanate pentru piele sau vandute ca animale de companie. Le-a primit si ocrotit in curtea sa pe care a transformat-o in sanctuarul iguanelor. De la perechea salvata initial a inceput sa primeasca reptile aduse de alti salvatori, sa amenajeze spatiul si chiar sa primeasca si animale din alte specii care aveau nevoie de un salvator. Iguanario Archundia se poate vizita fara nici o taxa, lucru care le-a atras lui Ramon si tatalui sau, Juan, multe probleme din partea autoritatilor. Acestea nu au putut sa inteleaga multa vreme caracterul benefic al locului, observand doar faptul ca neexistand profit de pe urma iguanelor atunci nici taxe nu se plateau catre autoritati. Doar in ultimii ani, cu ajutorul unor organizatii non-guvernamentale care se ocupa cu protejarea faunei si cu ajutorul voluntarilor, sanctuarul iguanelor a ajuns sa fie privit mai ingaduitor de catre stat. Locul se intretine prin donatii de la vizitatori si localnici care contribuie zilnic cu hrana pentru masivele soparle, care de altfel sunt vegetariene.

Povestea mea
Sa mai pun o poza si cu mine din cand in cand
   Am aflat despre Iguanario Archundia de pe Internet, cautand locuri interesante de vizitat in Manzanillo, Mexic. Tot de acolo am rezumat si prima parte a acestui text, din pacate neajungand sa vorbesc cu pionierul acestui sanctuar. M-am decis cu greu, dupa 4-5 vizite in acest port, sa merg sa vad locul. Nu sunt un fan al reptilelor, ba chiar ma tem de unele dintre ele, parandu-mi-se impredictibile. Totusi iguanele sunt niste soparle vegetariene, aparent lenese si lente. Mi-am planificat vizita pentru sfarsitul diminetii, catre pranz, ceea ce a fost o greseala, nesttind ca nu este deschis in acest moment. Am descoperit la fata locului ca doar in preajma orei 12, cand e timpul de hranire, se deschid portiile. Mai erau cativa doritori in zona. Ne-am invartit cam 30 de minute in jurul curtii iguanariumului, mai tragand cu ochiul printre zabrelele portilor, mai cautand iguane prin copacii din preajma sau admirand fauna din iazul din apropiere. Iesirile mele de la vapor prin diferitele porturi ale lumii sunt destul de atent planificate ca si timp, acesta fiind limitat, asa ca nu am mai stat pana la deschidere si am purces spre urmatorul obiectiv al zilei.

Povestea lor
   Ce am fi putut totusi vedea la sanctuarul iguanelor si ce am vazut de fapt? Locul este descris cumva ca o mica gradina zoologica, proprietarul ingrijind si altfel de animale. Din textele gasite pe internet aflasem ca vom gasi acolo si animale cu blana (ratoni, bursuci, coati, etc.) dar si pasari, dintre acestea am si vazut cateva in custi, prin gardul curtii, papagali de talie mica si gaini. Cum ziceam insa, ne-am invartit in jurul curtii si am putut sa admiram si catve animale neasteptate, mai ales in zona iazului (sau un fel de canal cu apa necurgatoare) din imediata vecinatate a iguanariumului. In copacii a caror coroane se revarsau peste suprafata apei am admirat diferite specii de pasari de apa si bineineteles vedetele locului, cateva zeci de iguane. Surpriza cea mare ne-a venit din apa unde pe langa testoasele observate in numar mare am putut vedea la un moment dat si un crocodil american. (specia e numai banuita, nefiind prea cunoscator in ceea ce priveste aceste reptile, nefacand diferenta intre aligatori si crocodili, si cam asta gasind cu ajutorul prietenului Google ca cea mai posibila specie de la fata locului).

Beneficiarii principali ai locului
O aratare surprinzatoare...
   Dincolo de regretul de a nu putea patrunde efectiv in curte intre iguane si de a intalni pe omul care mentine acest loc “in viata”, m-am bucurat totusi de o experienta deosebita de cele precedente din Manzanillo, un port mai mult comercial decat turistic, fiind cunoscut ca cel mai mare al Mexicului la Oceanul Pacific, dar nu prea mai fiind vizitat in ultima vreme de nave de croaziera caci nu are multe de oferit in domeniul turismului de scurta durata. Exista insa si o zona de hoteluri cu plaje pentru turisti si posibilitatea de a pleca din acest loc spre alte obiective din regiunea Colima, dar eu nu am timp sa ajung in astfel de locuri si atunci prefer chiar si miciile atractii locale, usor de atins, dar mai putin populare. 
   Iguanario Archundia este un loc unde ma voi mai intoarce in viitor spre a-l putea savura mai atent.


Printre frunze gasesti si iguane
Unde nu sunt funze e mai usor de gasit soparla